marți, decembrie 29

Part 3 : Doamne ajuta

Si am ajuns la Nurnberg sau Nuremberg sau cum s-o mai scrie si asta ca il gasesti in toate felurile scris :)) Aici vine partea cea mai interesanta sau cel putin amuzanta ...daca Munchenu o fost pe baza de mor de frig , Parisul pe baza de mor de ce vad ...aici e mor pe baza de ras...
Sa incepem cu inceputul :)) Deci (ca asha incepe orice poveste importanta)
Am ajuns in Nurnberg ....cancer ...-20 grade ... suntem cazati la o manastire , nu cred ca are relevanta care ... deci imi place ce conditii au acolo ...incalzire centrala , cabina de dush , termopane , mashina de spalat , mashina de spalat vase ...nu era vorba ca maicutzele ar trebuie sa fie asha un pic amish , in solitudine ? :)) pornesc laptopul si surpriza ...este si wireless ...dar ,tzeapha ii parolat ...am mentionat ca , cum am ajuns domn parinte ne-o intampinat cu o invitatie in biserica ? si ca am asistat la slujba ...EUUUU???!!!! bine ca nu o inghetat iadul :)) Deci , revenind , ma duc jos la domn parinte ...si eu , cu ochii mici si prietenosi cer frumos parola ...raspunsul a fost extrem de logic ...da e wireless si e parolat , dar nu se poate conecta nici un calculator in plus fara aprobarea mitropoliei , dar stai linistit la 20 m de biserica este un internet caffee(bineinteles dupa fiecare 4 cuvinte auzeam Doamne Ajuta ...) ...cred ca o uitat sa mentioneze ca fix langa era si un locsor de pariuri,jocuri mecanice &co ...cred ca pentru enoriasi in timpul liber :)) Bun , deci no net ...din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile film si somn ...a doua zi ..tot cancer ,dar mai cancerutz asha nu canceroi :)) al meu mandru copil avea de cantat ...si bineinteles ca doar daca ii ruda cu mine tre sa si gafeze ocazional :)  ... bineinteles ca si-o uitat al meu plod manusile acasa si asha de frumos o stat la -20 grade dreapta jumatate de ora si o cantat cu un clopotel tare simpatic in mana ...stiu ca s-o dat jos de pe scena .... si prima replica o fost : " Ma mai uitam din cand in cand sa vad daca mai am clopotelul in mana , ca nu mai imi simteam mainile deloc " ,dar o rezistat cu stoicism ca o vedeta adevarata si mi-s tare mandru de ea :) Morala : Ca pe orice copil cuminte , il iei si il duci la Mc (era si cel mai apropiat provider de caldura :) ) ..dar sa vedeti ce simpatici era Tania si cu mine care ,tehnic , vindeam cduri doritorilor si ca sa nu dezvoltam o bacterie numita Turturelis Bacterialis Nazarus ce frumos dansam noi prin piata respectiva pe colinde :)) Ideea e ca , ca si tehnica de vanzare o tinut destul de bine:)) Portiune de fastforward : am mers la mc , am mancat  , eu m-am la o cafea , ei s-o dus acasa ...ajuns seara inapoi in manastire ...unde ghiciti ce era scris pe usha de la intrare pe interior ? Dupa cum se poate observa in poza ... Inchide usa crestine .... Cine crede ca m-am imprastiat pe jos de ras ? Si oricum eu stiam ca , colinda ii Deschise usa , crestine ...probabil efectul de criza te faca sa o inchizi mai nou :))
Ca sa ajungem la partea interesanta ...vine seara ...Domnisoara cu 5 min , copilasul meu si eu stateam intr-un apartament cu 3 camere, o camera a noastra , o camera a soferilor si o camera pentru 4 copilasi ....din care eu va prezint cazul celor 2 din poze (chiar credeati ca numai voi puteti sa imi faceti poze in timp ce dorm ? SAC!!!!) Acesti 2 copilasi care aparent se incadreaza in sintagma CCF (Cute , Cuddly and Funny) ii vom boteza Gremlins (pentru cine stie filmul ...pentru cine nu ...e valabila expresia "Cute,cuddly and funny until I get wet) ... nu voi da prea mult din casa pentru ca nu e deloc frumos si nah, is un domn indiferent de context :) Ideea e destul de simpla ... de dormit nu am dormit in noaptea respectiva ..sunt convins ca mi-o iesit vreo 3 riduri atunci si vreo 20 de fire albe ...dar biletele la show s-au vandut extrem de scump ...noi trei am avut doar biletele  ...restu' o fi fost in criza de nu si-o luat bilete ... si sunt convins ca nu am fost singurul la care i-au iesit niste fire albe... Pentru cine stie povestea stie si la ce ma refer...Eu am un singur comentariu de facut ca sa incerc sa fiu pe cat posibil subtil ... Am vazut si am avut de a face cu sute de copii pana la ora actuala , dar asha ceva in viata mea nu am mai vazut ...Stiu ca am lasat o ceata suficient de mare asupra acestei parti a povestirii ,dar din pur respect vizavi de alte persoane implicate in intreaga poveste ma voi abtine de la orice alt detaliu al acestei seri pentru a nu exista probleme ulterioare pentru respectivele persoane ... sunt de parere ca astfel de probleme trebuiesc rezolvate intern si nu extern ...dar...macar un gram de satisfactie am si eu stiind ca le vor iesi macar un fir alb de par in momentul in care se vor vedea dormind pe blogul meu =)) ....Iar cu asta am incheiat si capitolul 3 al concediului meu de peste granita ...urmeaza ultimul capitol :)

Un comentariu:

Anonim spunea...

@sandi@
Parerea mea e ca ar trebui sa apreciem ca mai zice cineva Doamne Ajuta!
Pe ce drumuri va apuca noua confraternitate spirituala? Unde drumurile vechi si noi duc toate in malstina materialismului vulgar...